joi, 15 aprilie 2010

SFINXUL SI BABELE





Situat la 2216m Sfinxul, atrage prin forma umana pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Insa, natura nemultumindu-se doar cu o asemanare umana, parca a suflat peste el si un strop de personalitate. Bine pozitionat, cu o privire aspra, el da impresia ca supravegheaza acele plaiuri. Mergand mai departe putem spune ca isi face destul de bine treaba din moment ce pazeste Babele de mii de ani.

Babele ciudate si interesante atrag turistii datorita formelor unice pe care le prezinta. Foarte interesant e ca pe acest platou al muntilor Bucegi, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi, insa mai are de lucru pana sa le dea forma o finala. “Babele” au aspectul unor ciupercute gigantice, si putem spune ca natura a facut ultimele retusuri in ceea ce le priveste insa, poate peste vreo 300 de ani, urmasii nostri o sa poata distinge siluetele unor doamne. Oricum, nu pot sa-mi imaginez cat i-a luat naturii sa creeze Babele, aceasta minunata opera de arta.

Orice vizitator al Bucegilor, indiferent de unde vine, a auzit si a dorit sa vada, cel putin o data, ciudatele forme ale stancilor de pe platou. Cel mai mult ne atrage "Sfinxul" (2216 m altitudine). Prin aspectul sau omenesc, creeaza o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Dupa toate probabilitatile avem o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extinzandu-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt. Sfinxul reprezinta, dupa istoricul N. Densusianu, "Figura cea enorm de colosala din Carpatii Daciei si care ne infatiseaza o expresie suverana de demnitate si o imensitate de putere ce nu putea sa reprezinte decat pe zeul cel mare, national al triburilor pelasge, caruia i-au fost consacrate peste tot locul inaltimile cele mai impunatoare ale muntilor". Sunt destui istorici chiar si contemporani care vad in Sfinxul de la Gizeh o copie a celui de pe platoul Bucegilor. In sprijinul acestei ipoteze vine si constatarea asemanarii Sfinxului din Bucegi cu o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. Iata o serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh. Desi toate zeitatile Egiptului au corpuri omenesti si capete de animale, Sfinxul de la Gizeh are corp de leu si cap de om. Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele". Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul.

miercuri, 14 aprilie 2010

EXCURSIILE MELE IMPREUNA CU PRIETENII MEI

>AICI AM FOST IN IARNA CU CORTUL PE VALEA SIGHISTELULUI,PUTIN CAM FRIG(-13C)
http://www.youtube.com/watch?v=WRh1jVU_AGU&feature=related
>AICI AM FOST TOT CU CORTUL DAR DE 1 MAI PE RETEZAT
http://www.youtube.com/watch?v=eByFcS1iEHs&feature=related
>AICI AM FOST IN CEA MAI LUNGA EXCURSIE DE PANA ACUMA,EXCURSIA A DURAT CAM 11 ZILE IN CARE AM FOST PE MUNTII BUCEGI PE CARE AM FOST NEVOITI SA URCAM PE VALEA JEPILOR MICI DIN CAUZA UNEI DEFECTIUNI LA TELECABINA,DUPA CE AM PARCURS O PARTE DIN CREASTA BUCEGILOR AM COBORAT PE LA COTA 2000-1400M CU TELECABINA SI APOI PE JOS PANA IN SINAIA,DUPA CARE AM LUAT UN TREN PANA IN BRASOV SI DE ACOLO UN TAXI PANA IN ZARNESTI SI DE AICI PE JOS AM URCAT PE TRASEUL CE DUCE LA CABANA CURMATURA SI DE ACOLO NE-AM INDREPTAT INSPRE REFUGIU CAROL LEHMAN,DUPA CARE LA REFUGIUL GRIND 2 SI APOI AM COBORAT PE LA "LANTURI" SI NE-AM INDREPTAT SPRE PLAIUL FOI.DE AICI AM URMAT TRASEUL SPRE FAGARS ~10KM SI MA URCAT PE LA RUDARITA PANA LA REFUGIUL BEREVORESCU,DUPA PANA LA REFUGIUL CURMATURA ZARNEI SI REFUGIUL VISTEA.(AM SA DESCRIU MAI DETALIAT INTR-O ALTA POSTARE)
http://www.youtube.com/watch?v=hdi_aKdglgU&feature=related

MUNTII BIOHR

MUNTII BIHOR
Munţii Bihorului sunt o grupă montană a Munţilor Apuseni, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Curcubăta Mare, cu 1.849 m.
Cuprins
1 Localizare
2 Obiective turistice
3 Localităţi în zonă
4 Vezi şi
5 Legături externe
//
Localizare
Munţii Bihorului sunt delimitaţi astfel:
la nord de Munţii Vlădeasa, uneori consideraţi parte a Munţilor Bihorului (Munţii Bihor-Vlădeasa),
la nord-est de Munţii Gilăului,
la est de masivul Muntele Mare,
la sud-est şi sud de Munţii Metaliferişi masivul Muntele Găina (considerat şi el uneori parte a Munţilor Bihorului),
la vest de Munţii Codru-Moma,
la nord-vest de Depresiunea Beiuş.
[modifică] Obiective turistice
Cetăţile Ponorului
Peştera Urşilor
Peştera Scărişoara
[modifică] Localităţi în zonă
Brad
Vaşcău
Ştei
Nucet
Băiţa
Arieşeni
Avram Iancu
Câmpeni
Abrud
[modifică] Vezi şi
Lista grupelor muntoase din Carpaţii Occidentali
Munţii Apuseni
Lista munţilor din România
[modifică] Legături externe
ro Ghid turistic Muntii Apuseni
Huda lui Papara. PAGINA OFICIALA

vdmMunţii Apuseni
Munţi
Munţii Bihorului · Munţii Codru-Moma · Muntele Găina · Munţii Gilăului · Muntele Mare · Munţii Meseş · Munţii Metaliferi · Munţii Pădurea Craiului · Munţii Plopiş (Şes) · Munţii Şimleu · Munţii Trascăului · Munţii Vlădeasa · Munţii Zarandului

Obiective turistice
Peştera Urşilor · Peştera Scărişoara · Peştera Meziad · Peştera Vântului · Peştera Poarta Zmeilor · Peştera Huda lui Papară · Cascada Şipote · Cascada Ciucaş · Vânătările Ponorului · Ţara Moţilor · Lacul Fântânele · Lacul Tarniţa · Cheile Turzii · Cheile Turului · Cheile Borzeşti · Cheile Vălişoarei · Cheile Runcului · Cheile Pociovaliştei · Cheile Poşăgii · Cheile Râmeţilor · Rezervaţia Padiş · Rezervaţia de zadă de la Vidolm · Cetăţile Ponorului · Poiana Ponor · Scăriţa-Belioara